Alăptarea și cancerul de sân

Cancerul de sân este cel mai comun tip de cancer întâlnit în cazul femeilor, inclusiv femeile însărcinate. Mamele afectate de cancerul mamar sau care au suferit de această afecțiune în trecut și s-au vindecat, își pun întrebarea dacă alăptarea periclitează într-un anumit fel starea ei de sănătate sau a copilului.

Pot alăpta dacă am cancer de sân?

S-a observat că hormonul estrogen este prezent în cantitate ridicată  în majoritarea cazurilor de cancer mamar (80%). Datele științifice subliniază faptul că nivelul de estrogen scade cu fiecare sarcină și alăptare, ceea ce ar putea favoriza reducerea riscului de cancer de sân.

Femeile diagnosticate cu cancer mamar pot alăpta, celulele canceroase în sine neafectând starea de sănătate a copilului, deoarece acestea nu pătrund în laptele matern. Alăptarea poate fi însă mai dificilă în urma unei intervenții chirurgicale. Aceasta împreună cu radioterapia îngreunează capacitatea mamei de a alăpta copilul la sân.

O contraindicație a alăptării este tratamentul chimioterapic, deoarecele medicamentele utilizate pot trece în laptele matern și pot fi ingerate de bebeluș. De asemenea, dozele ridicate de radiații pot  modifica laptele matern și pot afecta sugarul. Alăptarea trebuie întreruptă dacă sunt necesare tratamente cu izotopi radioactivi sau chimioterapice, până în momentul în care aceste elementele sunt complet eliminate din organism.

În perioada efectuării investigațiilor pentru depistarea cancerului, alăptarea poate continua, însă după câteva ore după procedură și urmând recomandările medicului. Investigații precum mamografia, radiografia, ecografia mamară, RMN sau biopsia nu afectează laptele matern.

Alăptarea poate influența riscul de cancer?

Alăptarea la sân oferă mamelor numeroase beneficii asupra sănătății. Unul dintre ele este protecția împoriva cancerului de sân, includiv cancerul mamar în premenopauză. Acest lucru este confirmat și de un studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute (2015), conform căruia alăptarea este asociată cu reducerea riscului de  proliferare și dezvoltare a celulelor canceroase mamare. Analiza a inclus 1636 de femei diagnosticate cu cancer de sân. (3)

Lactația reduce riscul de cancer mamar, iar efectul protector este mai mare în cazul femeilor care alăptează pe perioade mai mari de timp, numeroase mecanisme fiziopatologice fiind implicate. După tratarea cancerului mamar nu sunt dovezi conform cărora alăptarea crește riscul de recidivă a bolii, nici de afectare a fătului. (4)

Există câteva moduri prin care alăptarea previne dezvoltarea cancerului de sân:

• alăptarea produce modificări hormonale, cum ar fi scăderea nivelului de estrogen și implicit scăderea riscului de a dezvolta cancer de sân;
• alăptarea reduce ovulația – conform studiilor, femeile care prezintă mai puține perioade de ovulație de-a lungul vieții prezintă un risc redus de a dezvota cancer mamar;
• alăptarea produce modificări la nivelul celulelor din canalele mamare, crescând rezistența acestor celule la mutațiile ce pot cauza cancer. (2)

Studiile epidemiologice sugerează că lactoferina și acizii nesaturați din laptele matern pot inhiba dezvoltarea tumorilor canceroase. În anul 1993, în cadrul Universității Lund (Suedia) s-a descoperit că o proteină din laptele matern, pe care au numit-o HAMLET (Human Alpha-lactalbumin Made LEthal to Tumor cells) afectează viabilitatea celulelor canceroase și legarea bacteriilor de celule. (7)

Alăptarea după o biopsie sau o lumpectomie

Posibilitatea de a alăpta depinde de locul biopsiei și suprafața supusă intervenției. Dacă incizia a fost realizată la nivel areolar pot exista probleme. În urma biosiei, canalele galactofore care permit trecerea laptelui către mamelon  pot fi afectate și se pot bloca. Deoarece lactația crește presiunea sângelui la nivelul sânilor, înaintea biopsiei se recomandă alăptarea copilului la sânul sănătos, pentru a facilita ulterior intervenția și pentru a evita eventualele pierderi de sânge.

Lumpectomia este o intervenție chirurgicală prin care se elimină tumora malignă sau un nodul, împreună cu o mică porțiune din țesut. Procedura se poate efectua înainte sau după naștere. Femeile care au suferit o intervenție chirurgicală de lumpectomie pot alăpta. Este posibil ca sânul sănătos să își mărească volumul și să producă mai mult lapte pentru a îndeplini necesitățile nutriționale ale copilului. De asemenea, este posibil ca în timpul intervenției chirurgicale să fie afectate canalele galactofore sau nervii locali. (8)

Alăptarea și chimioterapia

În cazul în care urmați un tratament pentru cancer mamar și alăptați, este necesară menținerea legăturii cu medicul oncolog și medicul pediatru, deoarece influența medicației asupra laptelui matern este diferită de la o persoană la alta.

Este recomandat totuși ca mamele care abia au născut și urmează să înceapă tratamentul chimioterapic pentru cancer să oprească sau să nu înceapă alăptarea copilului la sân. Dacă este planificată o intervenție chirurgicală, oprirea alăptării va reduce circulația sângelui la nivel mamar  și le va reduce astfel volumul, facilitând intervenția chirurgicală. De asemenea, reduce riscul infecțiilor și previne ca laptele matern să ajungă în probele de biopsie sau în zonele supuse intervenției chirurgicale.

Majoritatea medicamentelor chimioterapice, a hormonilor din terapia de substituție și a altor medicamente pentru cancerul de sân pătrund în laptele matern și pot fi ingerate de copil. (1)

Vă prezentăm mai jos o listă cu principalele medicamente utilizate în tratamentul cancerului de sân și siguranța lor în perioada alăptării:

• Abraxane – alăptarea trebuie întreruptă pentru 6-10 zile;
• Adriamycin - este contraindicat pe perioada alăptării;
• Arimidex – nu este indicată alăptarea pe durata administrării medicației;
• Cisplatin – nu există dovezi suficiente conform cărora cisplatina prezintă toxicitate asupra laptelui matern, însă majoritatea studiilor recomandă întreruperea alăptării pe parcursul alăptării;
• Ciclofosfamida – datele privind siguranța utilizării acestui medicament pe perioada alăptării sunt reduse, dar sugerează că acestea nu sunt compatibile;
• Doxorubicin – acest medicament și metaboliții săi au fost detectați în laptele matern;
• Metotrexat, Nolvadex – utilizarea acestor medicamente și alăptarea la sân nu sunt compatibile;
• Tamoxifen - inhibă producția de lapte, iar cantitatea de lapte prezentă poate conține urme de medicament. (6)

Efectele radioterapiei asupra lactației

Dozele ridicate de radiații  pot reduce cantitatea de lapte produsă de sânul supus intervenției, dar sânul sănătos nu este afectat. Motivul pentru care scade producția de lapte matern este dat de afectarea canalelor galactofore în urma proceselor de iradiere.

Dozele de radiații pot produce leziuni cutanate pe durata tratamentului, asemănătoare arsurilor solare. De aceea, pentru a preveni infecțiile, este recomandată întreruperea alăptării de la sânul afectat. În aceste cazuri, copilul poate fi alăptat de la sânul sănătos. Dozele de radiații pot afecta laptele matern și implicit copilul; de aceea se recomandă discutarea opțiunii de a alăpta copilul la sân sau nu cu medicul obstetrician, pediatru sau oncolog. (5)

Alăptarea și mastectomia

Mastectomia este o intervenție chirurgicală prin care sânul afectat de cancer este excizat chirurgical. Este tratamentul cel mai folosit de femeile cu cancer mamar, în special de către cele care se află în stadiul 0, I, II și III. Prin mastecomie se îndepărtează și unul sau toți ganglionii limfatici. Chirurgii pot efectua mastecomie simplă, modificată sau radicală. Femeilor care se află în stadiul IV de cancer li se va efectua o mastecomie radicală.

S-a constatat că multe femei produc suficient lapte (sau aproape suficient) chiar și de la un singur sân pentru unul sau mai mulți copii. În primele săptămâni, frecvența alăptării poate fi combinată cu pomparea după fiecare sesiune de alăptare, ceea ce va duce la creșterea producției de lapte.

Ce se întâmplă dacă nu pot alăpta?

În cazul în care nu produceți suficient lapte pentru copil sau starea de sănătate nu vă permite să alăptați, se recomandă:

• să administrați copilului o formulă de lapte sau să apelați la o altă mamă care să vă alăpteze copilul;
• pompati laptele și administrați-l nou-născutului;
• acordați-i nou-născutului acelați timp de hrănire; chiar dacă îl veți hrăni cu biberonul, acest lucru nu înseamnă că trebuie să petreceți mai puțin timp cu el. Asigurați-vă un contact vizual  și mentineți contactul piele-pe-piele;
• apelați la un grup de suport. Cele mai multe probleme se pot rezolva discutând cu alte mame care s-au confruntat cu aceleași probleme.